Bună ziua, Alexei. Înainte să ne întâlnim, am cercetat cu atenție compania Micu&Co și, sincer vorbind, am rămas surprins de lista vastă de culturi cu care lucrați. Administrați un teren agricol de 280 de hectare, pe care cultivați nuci, ovăz, muștar, mazăre, lucernă, grâu, orz, floarea-soarelui și porumb pe parcele a câte 10-50 de hectare.
Ați mai uitat să pomeniți hrișca și grâul spelta. Pe lângă asta, ne mai ocupăm și cu creșterea pomilor de Crăciun pentru închiriere. Ajutăm astfel pomii de Crăciun să nu ajungă la gunoi, ci să revină în pădurice.
Cu atât mai mult! Fiecare nouă cultură presupune provocări și investiții suplimentare. Nu ar fi mai simplu să vă limitați la trei/patru culturi profitabile? Asta ar simplifica și logistica.
Există mai multe motive. Diversitatea culturilor este un soi de asigurare împotriva riscurilor în agricultură. Culturile reacționează diferit la secetă și ploi, iar randamentul scăzut într-un segment este aproape întotdeauna compensat de un randament ridicat în altul. În timp ce în anii buni avem o recoltă bună pentru toate culturile.
Îmi amintește de diversificarea portofoliului de investiții la bursă…
Exact. Înainte de agricultură am și activat în sectorul bancar.
Atunci abordarea este de înțeles. Care sunt celelalte motive?
Dacă ar fi după mine, aș obliga agricultorii, la nivel de stat, să nu perturbe rotația culturilor. Utilizarea sustenabilă a terenurilor presupune atât rotația culturilor pe aceeași suprafață de teren, cât și acordarea perioadelor de repaus solului. Respectăm cu strictețe aceste principii. Din observațiile mele, această atenție pentru sol rezultă într-un randament sporit al terenurilor și o minimizare a riscurilor.
Nu mă pot abține să nu vă întreb cum ați ajuns din sectorul bancar în agricultură? Asemenea reprofilări sunt mai puțin comune.
Sunt fiu de fermier. Tatăl meu are deja 82 de ani și încă lucrează pe câmp. Am muncit împreună și l-am sprijinit în agricultură până când am făcut 14 ani. Apoi, după liceu, mi-am continuat studiile în domeniul bancar și bursier, iar după Academia de Economie m-am angajat într-o bancă. Nici să-mi treacă prin gând că voi reveni cândva la agricultură!
Atunci cum de v-ați întors „la țară”?
Prin 2009, în timpul recoltei, tatăl meu nu se simțea prea bine, așa că am revenit acasă să-l înlocuiesc. În anul următor situația s-a repetat, iar în 2011 am decis să încep o nouă etapă în viața mea și că o voi lega de agricultură.
Dar încă nu vă trecuse prin minte să practicați agricultura ecologică la vremea respectivă, nu-i așa?
Nu, bineînțeles că nu. Spre agricultura ecologică m-a împins norocul și spiritul de observație. Anul 2012 a fost un an secetos. Plantasem floarea-soarelui,o stropisem cu erbicide, ca de obicei, dar calculasem greșit cantitatea și mai multe hectare au rămas netratate cu erbicide. Mare mi-a fost uimirea când am strâns o recoltă de aproape două ori mai mare pe acea parcelă. S-a simțit diferența și la buzunar. O greșeală care mi-a dat de gândit.
Și ați continuat experimentele?
Da, în următorii ani am început să experimentez cu alte culturi și să compar rezultatele. Mai întâi am încercat să tratăm solul cu îngrășământ natural, iar apoi cu compost, pe care am început să-l producem noi înșine. Treptat, monitărizând randamentele, am renunțat la erbicide. Așa am ajuns să ne certificăm, în 2015, toate terenurile conform standardelor agriculturii ecologice.
.jpeg)
Cine v-a consultat?
Organizația cehă „People in Need”, care sprijină agricultura ecologică în Moldova din 2015. Scopul programului este să ajute fermierii locali să producă după principiile agriculturii ecologice, să-și certifice producția conform standardelor și să obțină, drept rezultat, prețuri mai bune pentru produse ecologice, ocrotind, în același timp, apele și solurile. Procesul de certificare a durat aproape trei ani. Din toamna anului 2018 am început să activăm ca fermă agricolă 100% ecologică.
Conform standardelor de certificare din Republica Moldova?
Atât în conformitate cu cele moldovenești, cât și cu cele europene. Dacă este să mă refer la standardele europene, este vorba de Regulamentul nr. 834 privind producția ecologică. Din momentul certificării, lucrăm în mod constant sub control, iar cel puțin o dată pe an suntem verificați de autoritățile moldovenești și de o comisie din Germania deopotrivă. Sunt posibile chiar și două vizite neașteptate pe an. În schimb, respectarea standardelor agriculturii ecologice ne deschide piețele europene.
Cum ați găsit contracte de export?
Primele încercări le-am avut în 2016. Îmi amintesc că eram de Ziua Îndrăgăstiților la un târg din Nuremberg, în Germania, susținuți de organizația „People in Need”. Abia tatonam terenul. De asemenea, mai suntem și membri ai MOVCA - Alianța Lanțului Valoric în Agricultura Ecologică din Moldova. Am primit și susținere considerabilă din partea Agenției de Investiții „Invest Moldova”. Agenția ne-a ajutat să ajungem la expozițiile necesare, nu în calitate de vizitatori, ci în calitatea unei asociații de fermieri moldoveni cu stand de țară.
Este lăudabilă și inițiativa „Invest Moldova” de a promova produsele ecologice din Moldova prin crearea programului ECO Moldova[1], ce presupune instalarea unui eco-raft în 34 misiuni diplomatice ale Moldovei peste hotare. Astfel, antreprenorii din străinătate puteau vedea cu proprii ochi produsele ecologice ale agricultorilor moldoveni. Inițiativa a avut mare succes în țări ca Lituania, Portugalia și Bulgaria. Datorită acestei expuneri, am început să facem exporturi în Republica Cehă.
Tot la recomandarea Agenției de Investiții am mers și la o expoziție din Italia în 2019. Ca urmare a acelei călătorii, am început să exportăm floarea-soarelui și grâu de spelta. Asistența oferită de „Invest Moldova” a pus umărul la dezvoltarea noastră, ne-a ajutat să ne orientăm pe piață și să găsim noi potențiali importatori ai produselor noastre. Acum ne mândrim cu o experiență în export în Italia, Austria, Turcia și Republica Cehă.
Alexei, cu toții avem în spate al doilea an de muncă în condiții de pandemie. Voi cum ați trecut prin această perioadă?
Au existat dificultăți, dar, într-un final, le-am dat de cap. O lecție învățată datorită pandemiei au fost vânzările online, pe care am ajuns să le stăpânim. Prin intermedul site-ului, am vândut peste 50% din hrișca cultivată. Acum ne setăm obiective pentru următorii trei-cinci ani.
Ce obiective aveți?
Mai întâi de toate, să certificăm livada de pruni conform standardului Global GAP. Programul „Export Morning”[2], din cadrul aceleași Agenții de Investiții, ne-a informat că o asemenea certificare ne-ar face atractivi pentru rețelele comerciale din Germania.
De asemenea, avem în plan realizarea unui proiect de depozitare a cerealelor. Acesta ar presupune, bineînțeles, implicarea mai multor ferme agricole. Mi-aș dori ca pe piața noastră de comercializare a cerealelor să existe mai multă concurență, mai mulți comercianți, care să nu permită formarea unui monopol în sectorul de achiziții. În ceea ce privește planurile familiei noastre, eu și tatăl meu plănuim să formăm un ciclu complet de producție agricolă. El se gândește la o fermă de bovine, iar eu mă gândesc la una de păsări. Dacă ar fi să îi fac publicitate, aș spune că este vorba despre „Găini fericite într-o grădină ecologică”. Îmi doresc să creez un paradis al găinilor, un loc unde să se plimbe și să ciugulească în condiții naturale. Găinile fericite vor produce îngrășământ organic și ne vor oferi posibilitatea să vindem produse cu o mai mare valoare adăugată.
Cât de mare estimați că este acum cota fermelor agricole ecologice în Moldova?
Cred că nu mai mult de 2%. Sunt convins că agricultura ecologică este calea iminentă pentru dezvoltarea agriculturii în Moldova. Anume din această cauză este o important să creăm mecanisme care să încurajeze exportul de produse ecologice și crearea produselor cu valoare adăugată.
În ceea ce privește piața locală, visez ca, mai devreme sau mai târziu, școlile, spitalele și grădinițele din raioane să cumpere produse alimentare, preponderant, de la producătorii locali. Nu este vorba doar de calorii și vitamine. Consumul de alimente organice va ameliora calitatea vieții noastre și a copiilor noștri.
- [1] În scopul promovării exportului produselor cu valoare adăugată dar și susținerea diversificării acestuia pe noi piețe agenția a lansat Programul ECO Moldova, prin producerea Raftului expozițional al țării. Rafturile Eco Moldova conțin produse alimentare ale 17 companii autohtone producătoare de produse bio și a fost distribuit celor 34 misiuni diplomatice ale Republicii Moldova și servesc drept instrument de promovare adițională a sectoarelor de nișă din Republica Moldova.
- [2] ProgramulExport Morning, dedicat creșterii competențelor și competitivități companiilor autohtone în vederea unui export eficient dar și orientarea acestuia pe piețele strategice ale Republicii Moldova. Fiecare destinație de export este prezentată prin prisma descrierii pieței cu amănuntul, a piețelor de nișă, a vânzărilor pe piețele B2B și B2C, a profilării concurenților, dar și a istoriilor de succes.
Business and lifestyle 
