Bună ziua, domnule Nuțiu. În ultimii trei ani Asociația a crescut considerabil, de la 12 membri fondatori la 31 de membri în momentul de față. Dată fiind această creștere semnificativă, aș dori să ne dați mai multe detalii despre dinamica relațiilor bilaterale dintre R. Moldova și România.

Într-adevăr, AIR a crescut constant, suferind un mic declin în timpul pandemiei, când unele companii au fost nevoite să se retragă din Republica Moldova. Din fericire, anul 2021 a reinstalat stabilitatea.Ca să aveți o idee mai clară despre dinamica reflectată de cifre, acum zece ani schimburile bilaterale se situau între 700 - 900 milioane de dolari. Iar în 2019, spre exemplu, aceste schimburi au ajuns la 2,2 miliarde de dolari, plasând Moldova pe locul 4 în topul investitorilor necomunitari în România. Este o poziție extrem de onorantă. Gândiți-vă că RM concura cu marile economii, precum SUA, China, Japonia, India și altele. În 2021 piața s-a dezmorțit și ne așteptăm ca indicatorii să se apropie de cei din 2019. Totuși, consider că vârful relațiilor bilaterale între țările noastre se află încă departe. Am convingerea că acești indicatori s-ar putea tripla prin diverse metode, precum ar fi internaționalizarea companiilor, prin care companiile de pe ambele maluri ale Prutului și-ar uni forțele ca să atace piețe terțe.

În ce conditii și la inițiativa cui a fost înființată Asociația?

Asociația a fost fondată la inițiativa a 12 companii reprezentative din România în R. Moldova, din necesitatea de consolidare și recunoaștere a mediului investițional românesc. Deși suntem pe primul loc la nivelul capitalului social adus în R. Moldova, circa 130 milioane de euro, observ că puțină lume cunoaște amploarea investițiilor românești. Probabil că se datorează faptului că cei din România au intrat pe piața din Republică, dată fiind afinitatea de limbă și de neam, fără a solicita diverse facilități guvernului RM. Avem convingerea că, prin activitatea Asociației, am început să ne facem cunoscuți și să câștigăm aprecierea pe care o merită investițiile din Romania. Inclusiv datorită Moldova Business Week și a evenimentelor economice (webinare, sesiuni bilaterale etc.) organizate de Agenția de Investiții „Invest Moldova”, unde am participat în calitate de speaker, avem ocazia să prezentăm impactul real al investițiilor românești, pentru că, repet - comerțul cu România este pe primul loc în relațiile bilaterale ale RM, iar noi contribuim ca acest comerț să se situeze la cote înalte.

Ce companii intră în Asociație?

Ar fi incorect să numesc doar o parte din membri, așa că vă rog să îi enumerăm pe toți.

*Lista actuală a membrilor AIR în ordine alfabetică: Alison Hayes, Trigor AVD, BCR, Balkan Pharmaceuticals, BT Leasing, Betty Ice, Christine Buzescu Prodimpex, Chateau Purcari, Clinica Sante, Construct Arabesque, Eurofarmaco, Ion Moș, Japan Tobacco INC, Kaufland, Mobiasbanca, Medis Group, Moore Stephens,  Petrom, Premium Trucks, Rompetrol, Transelectrica România, UP Servicii, VictoriaBank, Vauban și Vernon David.

Pentru ce modificări legislative sau sociale militați?

Am propus Ministerului Finanțelor aplicarea sistemului TVA la încasare pentru ÎMM, care sperăm că va fi inclusă în exercițiul financiar 2021-2022. Am exemplificat pe larg că bugetul de stat nu va avea de pierdut de pe urma acestei modificări, chiar dimpotrivă. Plata TVA la încasare va elibera ÎMM de povara de a-l plăti anticipat, sporind probabilitatea că vor rămâne în funcțiune și vor întreține locurile de muncă. Introducerea acestei măsuri în România a dat rezultate remarcabile.

O altă inițiativă vizează fluidizarea traficului în vamă. Ne mândrim că în urma demersurilor inițiate de Asociație, timpii de așteptare în vamă s-au înjumătățit. De asemenea, milităm pentru crearea unei burse de mărfuri în sprijinul agricultorilor. Aceasta presupune ca producătorii autohtoni să declare la începutul lunii martie-aprilie produsele pe care nu le pot realiza. O echipă se va ocupa de stocarea, centralizarea și ofertarea produselor rețelelor din Europa. În domeniul turismului, din păcate, pandemia ne-a pus bețe în roate. Aici avem inițiativa să includem un circuit Moldova-România-Ucraina pentru turismul incoming din statele asiatice.

Ați putea estima aportul economic al Asociației în economia RM?

Pe lângă investițiile membrilor de 130 mil. euro, cifrele de afaceri la nivelul anului trecut s-au ridicat la 400 mil. euro, în cadrul companiilor membrilor asociației fiind angajate aproximativ 8000 de persoane.

Minunat că sunt create atâtea locuri de muncă.  Ne-ați putea vorbi puțin și despre background-ul dvs.? Cine este Dan Nuțiu care și-a asumat misiunea de a încuraja relațiile bilaterale dintre RM și RO?

Cred că această misiune a venit de la sine. Am venit în Moldova cu un proiect în 2008, intuind că RM va semna în curând Acordul de Asociere, ceea ce s-a întâmplat în 2014. Așa am decis să rămân. Și acum am convingerea că R. Moldova are nu doar viitor, ci și prezent. Mă bucur că nu m-am înșelat și multe din previziunile de acum 10 ani s-au materializat.  

Care au fost aceste previziuni?

În primul rând, atractivitatea RM pentru investitorii străini crește.  Acesta este afacerea mea și am avut în permanență contracte. Mă bucur că RM a fost consecventă în susținerea investitorilor străini. Un alt lucru care s-a adeverit, din păcate, este intensificarea depopulării. De asemenea, vreau să subliniez un aspect extrem de important: indiferent că a fost bine sau rău, permanent s-au făcut pași. Chiar dacă unii pași s-au dovedit a fi mai puțin reușiți, au fost ulterior corectați. Aceasta și este esența oricărui progres – să nu stai pe loc.

Vă observ optimist cu privire la dezvoltarea țării noastre.

Optimismul este un alt aspect important al progresului. Dacă privești doar partea goală a paharului, riști să repeți destinul eroilor din povestea cu drobul de sare a lui Creangă – să ne plângem de întâmplări neîntâmplate. Cred că trebuie să facem ceva ca lucrurile să se întâmple, ca Moldova să se dezvolte, iar oamenii, în primă fază, să se oprească să plece din Moldova, și, în cea de-a doua, sa revină acasă.

Cu atât mai uimitor este să aud aceste idei de la un om care nu este cetățean al RM…Dvs sunteți din Crișana. Apropo, cum vă simțiți la Chișinău? Resimțiți diferențe culturale?

Aceste diferențe există între toate zonele istorice ale României, dar sunt incomparabil mai mici față de asemănările care există între noi. Bineînțeles că imperiile din vecinătate și-au lăsat amprenta. Cei din Transilvania sunt educați în spiritul pragmatismului austriac, în timp ce cei din Moldova lui Ștefan, fiind sub influență slavă, sunt ancorați într-o zonă a emoției. Slavii sunt foarte emotivi, drept dovadă fiind faptul că majoritatea dintre compozitorii și scriitorii români sunt din Moldova lui Ștefan. Daca vrei să citești o carte cu emoții, îl citești pe Eminescu, dacă vrei o carte pragmatică, îl citești pe Rebreanu, unde este ales pământul în detrimentul iubirii. În timp ce, Sudul, care a fost multă vreme sub influență atât turcească, cât și fanariotă, a preluat istețimea și abilitatea de a se descurca în orice împrejurare. Nu este deloc uimitor că o mare parte din toți conducatorii României provin din Sud.

Pentru a aduce și puțin zâmbet am să extrag una din numeroasele anecdote: Știi de ce nu te ridici când dai mâna cu un oltean?

De ce? :)                                                                          

Ca să nu-ți ia locul.

Trăgând linie, factorii care ne diferențiază sunt și cei care ne-au făcut să fim cine suntem, să mergem înainte. Eu, personal, sunt mândru că sunt român! Sunt mândru și că locuiesc în R. Moldova, unde întâlnesc oameni deosebiți.

Mă bucur să aud aceste cuvinte calde la adresa moldovenilor. Pe lângă asta, știu că oferiți consultanță companiilor moldovenești în ceea ce privește intrarea pe piața românească. Ne-ați putea vorbi mai mult despre aceasta?

Nu-mi place cuvantul „consultanță”, eu ofer asistență. Din punctul meu de vedere, consultanța presupune dare de sfaturi, iar eu preiau proiectul și acționez fie în calitate de general manager, fie în calitate de manager de export, pe liniile trasate de clientul meu. Asistența mea constă în a ghida companiile românești și europene pe piața din RM și, invers, în a susține antreprenorii din RM pe piața din RO și UE. Am conexiuni în toate țările europene și mă bucur că, până în momentul de față, 17 companii au venit pe piața RM ca urmare directă sau indirectă a activității mele. 

Aveți informații despre aportul companiilor cu capital moldovenesc în România?

Să știți că antreprenorii din RM sunt mult mai bine reprezentați în RO. Sunt aproximativ 5000 de companii cu capital moldovenesc în RO, în timp ce în RM sunt în jur de 1700 companii cu capital românesc. Iar asta în condițiile în care mulți moldoveni au preferat să-și deschidă companiile pe baza actelor românești, ceea ce ar însemna că numărul real ar putea fi dublu. Este un flux de sânge proaspăt, important pentru economia României. Dar, după cum spuneam, există loc de dezvoltare pe ambele direcții. Relevant este că în 2021 investitorii din România au un apetit din ce în ce mai mare pentru piața RM. Trebuie să înțelegem că nu suntem competitori, ci avem roluri complementare. Cei din RM pot ajuta companiile RO să iasă pe piața din CSI, iar companiile RO îi pot ajuta să intre pe piața europeană.

Ce sugestii pentru ameliorarea climatului investițional ați da noului guvern al RM?

Nu avem sugestii pentru nicio guvernare. Noi suntem partenerii oricărui guvern, căci acestea sunt deciziile cetățenilor RM. Nu avem cum și nici nu ne dorim să intervenim în vreun fel. Condiția necesară pentru atragerea investițiilor străine este predictibilitatea mediului de afaceri și asumarea deciziilor legislative. Din păcate, am avut o situație nefericită când am pierdut o mare companie internațională, care a venit după o lege, a făcut investiții, dar a fost nevoită se retragă pentru că li s-a spus „ne pare rău, dar nu este ok legea”. Ei vor fi mesagerii care nu vor mai promova RM ca destinație pentru investiții. La acest aspect trebuie să fie atente toate guvernările – să-și asume, poate, eventual, să corecteze, dar să nu anuleze legi doar pentru că au fost date de alte guvernări.

Vă mulțumesc pentru dialog. Numai bine!