Alexandrin, Marco, vă salut. Când am stabilit întâlnirea, subiectului interviului privea arhitectura Chișinăului și tendința de reutlizare adaptivă în arhitectură. Dacă despre arhitectura capitalei are o părere fiecare, conceptul de reutilizare adaptivă necesită clarificări suplimentare.
Alexandrin. Aceasta este o tendință ce domină cadrul arhitectural deja de câțiva ani. Totuși, relevanța sa nu face decât să crească. În termeni pur utilitariști, reutilizarea adaptivă vizează adaptarea clădirilor noilor scopuri, păstrând, totodată, valențele lor istorice.
Asemeni acelor fațade vechi în spatele cărora se ascund clădiri moderne?
Marco. Da, însă numai într-o viziune foarte simplificată asupra reutilizării adaptive. O mulțime de arhitecți au abordat subiectul. Dacă e să le rezumăm opiniile, reutilizarea adaptivă constă într-un nou tip de regenerare urbană coerentă, temperată și ecologică. Ea cuprinde întregul ciclu de viață al unei clădiri. Mai întâi de toate, permite evitarea costurilor și pierderilor cauzate de distrugerea clădirilor vechi, promovând, în același timp, reutilizarea acestora conform cerințelor vremurilor. Reautilizarea adaptivă este preocupată și de sporirea beneficiilor sociale și economice în cadrul unei comunități.
Alexandrin. În plus, reutilizarea adaptivă merge mână în mână cu proiectele de tip mixed-use. Anume pe acest tip de dezvoltare imobiliară s-a mizat în ultimele decenii în majoritatea orașelor moderne, de la Tokyo la Londra și New York. Este vorba despre imobilele ce adăpostesc în același timp locuințe, birouri, magazine, galerii de artă și chiar centre medicale. Mixed-use este despre îmbinarea a trei sau mai multe zone de utilizare într-o structură unitară.
.jpg)
O clipă… Să coborâm pe tărâm chișinăunean. Da-ți-mi niște exemple de imobile ce îmbină aceste tendințe. Există la noi așa ceva?
Alexandrin. Există. Poate cam lent, însă Chișinăul se dezvoltă în pas cu tendințele globale. Un exemplu din centrul orașului este complexul imobiliar la intersecția străzilor Eminescu și Șciusev.
Te referi la restaurantul Oliva?
Alexandrin. Exact. Restaurantul este găzduit de o clădire veche, cu grijă restaurată și parțial reconstruită, care și-a schimbat radical menirea, în timp ce birourile din curte sunt clădiri absolut moderne. Toate au fost unite de o curte interioară armonioasă.
Marco. Un alt exemplu, la o scară mai mare, este proiectul nostru din Chișinău. Într-o clădire administrativă sovietică, ticsită de ateliere și spații comerciale abandonate, am proiectat un centru medical modern multifuncțional. Însă, nu ne-am limitat doar la cabinete de diagnosticare, stomatologie și chirurgie. Urmând conceptul de utilizare mixtă, am proiectat în aceeași clădire chiar și un mic hotel, birouri, o piscină și un spațiu de relaxare și SPA.
.jpg)
.jpg)
Alexandrin. Un alt exemplu este TORO Center, construit de Lagmar, după proiectul nostru, în centrul orașului, pe strada Halippa. Am introdus în centrul urban nu numai complexe rezidențiale, ci am prevăzut și birouri, spații comerciale, zone de recreere, precum și o terasă pentru plimbări în aer liber. De asemenea, este importantă mențiunea că am proiectat complexul în așa fel, încât părțile sale să poată fi adaptate altor scopuri în următoarele decenii.
.jpg)
.jpg)
Dacă înțeleg bine, ideea este ca arhitectura modernă urbană să nu trăiască numai pentru ziua de azi, ci să dezvolte o perspectivă de viitor.
Alexandrin. Categoric. Vremurile și nevoile locuitorilor orașului se schimbă rapid, iar orașul nu poate fi distrus și reconstruit în fiecare deceniu. Nu putem ști ce anume va fi solicitat în orașele viitorului, dar putem crea un spațiu, care ar putea fi ușor adaptat noilor sarcini, apărute în douăzeci sau patruzeci de ani. De fapt, construim un Chișinău care va fi locuit nu doar de copiii noștri, ci și de copiii copiilor noștri din cea de-a doua jumătate a secolului. La scara proiectelor arhitecturale, vorbim despre perioade infime. Un bun arhitect își privește proiectul prin prisma posibilităților de transformare.
Cum evoluează orașele europene din acest punct de vedere? Fără îndoială le urmăriți dezvoltarea.
Alexandrin. În București există o clădire foarte cunoscută, Combinatul Fondului Plastic. Este un obiect dintr-o zonă industrială, care la un moment dat a fost ocupat de artiști, sculptori și reprezentanți ai artei contemporane. Ca urmare a unor investiții importante, în zonă a fost creat un centru creativ, atractiv nu doar pentru locuitorii Bucureștiului, ci și pentru turiști. Acest centru a adăugat și o nouă dimensiune vieții culturale urbane.
Îmi amintesc și de evenimentele de la Chișinău, organizate pe teritoriul fostei fabrici de tractoare. Atunci, într-un bloc nefinisat, în apropiere de Digital Park, se organizase un concert de Vivaldi sau o prezentare de modă…
Alexandrin. Subestimăm potențialul de transformare al Chișinăului. De exemplu, AB+Partners a avut un proiect în Stuttgart, Germania. Acolo am transformat o fabrică de încălțăminte abandonată, de la periferia orașului, în lofturi moderne - apartamente pentru locuințe, păstrând multe dintre elementele vechii fabrici, până la pereți și acoperiș. Ca urmare, clădirea industrială degradată a devenit un obiect imobiliar rezidențial modern și scump.
.jpg)
.jpg)
Marco. Aș dori să adaug, drept exemplu, schimbările extraordinare din Milano, unde o zonă problematică a orașului a fost transformată într-un centru modern de afaceri.
Vă imaginați ce s-ar putea construi în Chișinău, dacă, într-o bună zi, se vor găsi soluții pentru relocarea pieței centrale? Momentan, reprezintă o „pată” pentru noile proiecte imobiliare. Există, de asemenea, și o fabrică în funcțiune prin apropiere, care ar putea fi relocată în afara centrului…
Alexandrin. În acest sens, și nu mă refer la Piața Centrală, ci la întregul oraș, AB+Partners a inițiat deja dezbateri publice despre viitorul orașului. Nu ar trebui să ne gândim doar la ziua de mâine, ci la deceniile viitoare. După părerea mea, Chișinăul are nevoie de un prim proiect major de investiții, de un prim precedent în care să vedem cu toții cum poate fi transformat orașul nostru.
La ce te gândești? Ceva de genul unui alt complex de clădiri precum Shopping Malldova și Marriot? Sunt niște locații populare în Chișinău, judecând după dragostea fotografilor din oraș pentru ele
Alexandrin. Nu, mă refer la proiecte de mai mare anvergură, cu investiții de aproximativ 100 de milioane de euro și mai mult. Chișinăul este o capitală europeană, iar pământul, așa cum spunea Mark Twain, nu se mai produce. Întotdeauna există interes pentru construcții noi. Miza este să creăm o atmosferă de încredere pentru investitorii străini, încât aceștia să devină interesați să facă afaceri în Moldova. Dezvoltatorii imobiliari ar propulsa orașul în direcția inovației, nu pentru a distruge realitatea, ci pentru a o transforma și a o adapta la nevoile viitoare ale orașului și ale locuitorilor săi.
.jpg)
Pavel Zingan
Business and lifestyle 
