Înainte de interviu, am convenit cu Andrei să discutăm doar despre noile produse QSystems. Dar produse de un asemenea nivel nu apar „din aer”. Așa că vreau să-l prezint pe scurt pe Andrei și compania QSystems. Pentru mine nu e greu — primul interviu cu Andrei l-am făcut încă din 2019.

Primul software bancar l-a scris Andrei, ca programator, pentru departamentul valutar al Mobiasbanca. În 1999, a preluat conducerea departamentului IT al Banca de Economii și, în câțiva ani, practic de la zero, a automatizat întreaga bancă.

În 2001, experiența acumulată a dus la fondarea QSystems. Curând, pe lângă colaborarea cu băncile moldovenești, QSystems a început să livreze soluții și pe alte piețe. De exemplu, în 2006, unul dintre clienți era banca „Tinkoff Credit Systems”, care abia se înființa la acea vreme.

În 2013, QSystems a câștigat licitația pentru crearea serviciului guvernamental de plăți electronice MPay în Republica Moldova. Au trecut 12 ani, iar QSystems continuă să fie partenerul tehnologic al guvernului pe platforma MPay, prin care trec miliarde de lei în rulaj.

Una dintre principalele specializări ale QSystems a devenit dezvoltarea soluțiilor pentru transferuri internaționale de bani — despre care vom vorbi mai detaliat în acest interviu.

Andrei, bună ziua. Am decis să rezum în introducere toate discuțiile noastre anterioare, așa că putem începe direct cu noile dezvoltări QSystems.

Dar ai păstrat în introducere povestea despre cum, în facultate, eram scutit de aproape toate examenele, pentru că, fiind un programator autodidact, scriam profesorilor programe pentru disciplinele lor — pentru calculatoarele care tocmai intrau în modă?

Scuze, am omis asta. Dar acum, cu această completare, putem porni cu adevărat. Cu ce produs QSystems începem?

Cu CRP…

Ce înseamnă?

Este denumirea internă a produsului. Centralized Remittance Platform. O platformă centralizată pentru transferuri de bani. Clientul principal sunt băncile naționale, deci numărul maxim de clienți e limitat. În lume, dacă nu greșesc, sunt în jur de 200 de țări.

Ce probleme rezolvă CRP? De ce ar trebui băncile centrale să acorde atenție acestui produs?

Prima problemă este controlul asupra transferurilor internaționale de bani efectuate prin sisteme nebancare. Este cel mai puțin protejat segment. Când o persoană deschide un cont bancar, trece printr-un proces de verificare. În sistemele de transfer, totul e mai simplu: persoana vine, prezintă un act — și banii sunt trimiși. În acest segment riscurile sunt foarte mari — poate fi vorba de spălare de bani, finanțare a terorismului sau transferuri din țări aflate sub sancțiuni.

Dar băncile centrale nu au deja instrumente de control?

Nu. De aceea, ele deleagă controlul către bănci, băncile — către sistemele de plată, iar acestea, de multe ori, se află peste hotare, în afara jurisdicției naționale. CRP elimină această zonă oarbă. Fiecare tranzacție este verificată înainte de a fi executată. Platforma este integrată în arhitectura financiară națională și oferă băncii centrale toate instrumentele necesare pentru control. De exemplu, în platforma noastră folosim o logică în două faze: mai întâi verificarea, apoi plata. Asta permite blocarea transferului înainte ca el să primească statutul de finalizat.

Nu post-factum, cum era înainte — „am aflat că Bin Laden a primit bani”. Ci înainte ca acest lucru să se întâmple.

Primul avantaj al CRP este clar. Ce altă problemă mai rezolvă platforma?

Reducerea riscurilor de credit și valutare. În țările unde transferurile reprezintă 10% sau mai mult din PIB, băncile deseori plătesc banii înainte ca aceștia să ajungă efectiv. Asta înseamnă că în interiorul țării apar obligații neacoperite de fonduri. La o fluctuație nefavorabilă a cursului valutar, pierderile băncilor comerciale pot deveni un risc sistemic pentru țară. CRP oferă posibilitatea de a gestiona aceste riscuri.

Și al treilea avantaj?

Creșterea eficienței sistemului bancar național în ansamblu. În loc de 10–15 integrări cu sisteme diferite, băncile primesc o singură interfață, un format unificat de mesaje. Aceste transferuri devin parte a altor procese de business — de exemplu, transferul poate fi automat depus într-un cont de economii sau folosit pentru rambursarea unui credit.

Sunt așa-numitele plăți embedded — plăți integrate. Ele reduc semnificativ costurile de procesare pentru bănci și îmbunătățesc experiența utilizatorilor.

O soluție de amploare. Aveți deja implementări reale?

Da, platforma noastră este deja implementată în trei țări — Uzbekistan, Tadjikistan și Armenia.

Clientul final este întotdeauna banca națională?

Depinde. În Tadjikistan, operatorul platformei este chiar Banca Centrală. Asta a permis o lansare rapidă — deciziile s-au luat direct. În Armenia, Banca Centrală a creat o companie separată — o filială deținută 100%, dedicată acestui proiect. Acolo a fost nevoie de mai mult timp pentru organizare, recrutare și proceduri juridice. În Uzbekistan, operatorul este o companie privată care a obținut o licență națională din partea băncii centrale.

Trei țări, trei modele de implementare. Ai lucrat cu toate trei — care model ți se pare cel mai eficient?

Chiar dacă în Tadjikistan lansarea a fost rapidă, eu văd o serie de avantaje în modelul din Uzbekistan. Este un echilibru între interesul de afaceri și controlul reglementatorului. O structură privată este motivată să genereze profit și să se extindă, dar acționează în limitele stabilite de autoritate.

În plus, trebuie înțeles clar că platforma în sine nu efectuează transferuri. Ea conectează toate instituțiile de plată, procesează tranzacțiile și devine un gateway de intrare. În interiorul QSystems glumim că noi construim o graniță pentru bani și o vamă pentru Banca Națională.

Câte tranzacții trec în prezent prin platformele voastre?

În jur de 200.000 pe lună. Dar cred că până la sfârșitul anului vom ajunge să deservim un milion sau mai multe tranzacții.

Voi oferiți suport pentru platforme?

Da. Platforma funcționează pe serverele clienților. Noi o întreținem, lansăm actualizări, dar nu avem acces la date. În schimb, autoritățile competente obțin acces la monitorizarea tranzacțiilor în timp real — nu la o lună sau două după plată.

Ne-am entuziasmat cu CRP și n-am apucat să vorbim despre celelalte produse QSystems…

Hai atunci să coborâm de la nivelul băncilor centrale la confortul locatarilor din blocurile de locuințe…

Confort digital, bănuiesc?

Exact. Avem de mult timp produsul Factura.md — un agregator B2B pentru emiterea facturilor și gestionarea datelor de plată. Acum lucrăm la un produs pentru utilizatorul final — pentru locatari și asociațiile de proprietari. Am creat un nou produs, simplu: Factura. Este deja un ecosistem digital pentru administrarea locuințelor.

Care este potențialul de acoperire al acestui sistem?

Dacă vorbim despre blocuri — în Moldova sunt aproximativ 10.000 – 20.000. Și, din punct de vedere tehnic, toate pot trece la un model digital.

Ce oferă acest sistem?

Ne dorim ca o persoană care locuiește într-un bloc să poată primi facturile și să le plătească online, să participe la voturile asociației, să aibă acces la toate documentele — statute, procese-verbale, decizii —, să poată chema un meșter — instalator, electrician — și să plătească direct din sistem, să primească notificări de tipul: „mâine se va vopsi”, „cineva a inundat pe altcineva”, „se va întrerupe apa”.

Deci nu este doar despre plata utilităților?

Este, în esență, un super-aplicație pentru locuință. O aplicație în care e ușor să trăiești. În plus — respectarea cerințelor legale. Prin lege, asociațiile de locatari sunt obligate să pună la dispoziție toate documentele, dar nimeni nu a explicat cum anume să se facă asta. Sistemul nostru rezolvă și această problemă.

Există deja blocuri conectate?

Da. Am început cu blocurile în care locuim chiar noi. Acum am format un grup de focus, colectăm feedback, împărțim funcționalitățile pe pachete. Deja sunt conectate câteva asociații de locatari.

Plănuiți să ieșiți în afara Moldovei?

Desigur. Moldova este o piață excelentă pentru un MVP — poți testa totul la scara unei țări. Dar sistemul în sine este universal. Nevoi similare există în orice bloc de locuințe, în orice țară.

Înțeleg că ai vorbit despre Factura ca să creezi un contrast cu dimensiunea soluțiilor pentru controlul transferurilor de bani? Acolo — 200 clienți în toată lumea, aici — oricine poate fi client?

Se poate spune și așa. Dar pentru transferurile internaționale avem încă un produs: Direct Payment Network.

Care este esența lui?

Este o platformă prin care băncile și operatorii de plată pot face schimburi directe de transferuri internaționale de bani, fără implicarea marilor sisteme globale. Revenim la posibilitatea unui acord direct între părți: unul trimite, altul plătește.

Deci nu concurați cu Western Union, ci oferiți o alternativă?

Exact. Pe rutele cu volume mari și fluxuri clare, nu are sens să plătești comisioane inutile intermediarilor. Noi oferim infrastructura. Participanții stabilesc singuri cursurile, tarifele, decontările. Noi doar stabilim standardul și furnizăm gateway-ul. E, în esență, o versiune digitală a vechiului model de relații directe între agenți — dar acum cu API și monitorizare.

Aveți deja cazuri reale?

Da. Avem acum un proiect interesant: o platformă de plăți din Suedia s-a conectat la soluția noastră pentru a facilita transferurile către diaspora mongolă, care locuiește în diferite țări europene și în Mongolia. Ei trebuie să trimită bani rapid, transparent, direct — noi le oferim baza tehnologică pentru asta.

Și banii nu trec prin voi?

Nu. Noi suntem infrastructura. Nu deținem banii, nu îi atingem. Decontările se fac direct între participanți. Asta este important pentru autoritățile de reglementare. Și, esențial, în această platformă pot fi integrate sistemele naționale de plăți instant. Acum, toate sistemele de plăți instant sunt locale. În România — una. În Moldova — alta. În Brazilia — a treia. Nu comunică între ele. Acum construim un pod între două astfel de sisteme. Este prima soluție prin care o persoană va putea, dintr-o aplicație, să trimită bani dintr-un sistem instant în altul — de exemplu, dintr-o țară europeană în Moldova. Și totul se întâmplă în câteva secunde.

Este o direcție interesantă. Am văzut statistici despre creșterea plăților instant în diferite țări. Integrarea internațională a acestor sisteme va deveni cu siguranță un subiect fierbinte. Aș vrea să încheiem — interviul a fost destul de lung. Dar aș vrea să-l închei cu o întrebare personală. Chiar și atunci când o companie obișnuită își alege un partener tehnologic pe termen lung, este important să știe cine e omul din spatele deciziilor. Cu atât mai mult atunci când deciziile sunt luate de conducătorii băncilor naționale. Ce se întâmplă dacă, să zicem, aceștia văd pe rețelele tale sociale că ești scafandru și nu te temi să înoți lângă rechini? Ar fi asta un argument pentru sau împotriva colaborării cu tine?

Cred că exagerezi puțin cu pasiunea mea pentru scufundări. Dar pentru mine ar fi un argument pentru. Pentru că scufundările nu înseamnă adrenalină, ci disciplină. Sub apă, totul trebuie să fie clar — cum respiri, cum te miști, cum cooperezi cu partenerul. Dacă faci greșeli, nu ai timp să le corectezi. Acolo nu e loc de improvizație. Este o metodă excelentă de a testa cât de bine te stăpânești în medii neobișnuite.

În plus, oricât de ciudat ar părea, scufundările te ajută uneori să înțelegi mai bine dimensiunile globale. Imaginează-ți o excursie unică, de exemplu în Africa de Sud, în care poți observa migrațiile unor bancuri uriașe de pești. Pe de o parte — mii, poate milioane de pești mișcându-se în același ritm. Pe de altă parte — prădătorii: de la rechini la păsări. Un spectacol hipnotizant. Poate una dintre cele mai mari ecosisteme din lume. Un moment în care simți cu adevărat dimensiunea și relativitatea. Revii la muncă și aplici principii pe care natura le-a perfecționat timp de milioane de ani. Și fluxurile financiare trebuie protejate de „prădători”.

Atunci mi-a venit o idee: o prezentare memorabilă pentru platforma voastră de control al transferurilor — o expediție de scufundări pentru directorii băncilor naționale.

Noi preferăm metodele mai tradiționale de participare la licitații, dar voi transmite ideea ta departamentului de marketing.

Și cât de important este ca tot ce ai construit la suprafață să funcționeze la fel de armonios ca acei pești. Fără mișcări inutile. Fără comenzi. Doar — funcționează.

Un principiu bun și pentru un produs de infrastructură.

Exact. Când construiești o platformă care va sta în centrul infrastructurii unei țări, ea trebuie să funcționeze în orice condiții. Chiar dacă totul în jur se schimbă — ea trebuie să rămână stabilă. Nu este despre ambiții. Este despre responsabilitate.