Ionuț Șerban, dezvoltator imobiliar. Directorul firmelor de construcții Decebal Premium și Turaio Invest. Rubrica „Imobiliare” susținută de biroul de arhitectură LH47 ARCH.
Bună, Ionuț. Platforma #pavelzingan.md încearcă să găsească cât mai mult puncte de intersecție între piața românească și cea moldovenească. De accea, este interesant să aflăm cum funcționează lucrurile peste Prut. Propun să te introducem publicului: cum te-ai lansat în domeniul imobiliar și ce tip de construcții dezvolți?
Ideea de a investi a venit în mod natural, dintr-un hobby. Înainte de asta, activam în mediul turismului, însă, odată ce a început să regreseze, am trecut în 2016 la investiții imobiliare. Lucrez pe proiecte de tip boutique și, momentan, sunt la cel de-al patrulea proiect.
Ce exact presupun proiectele tip boutique?
Este vorba despre niște apartamente în vilă a câte 4/5 unități într-un imobil, care au avantajul de a putea fi cât mai personalizate. Asemenea proiecte nu se calibrează după numere mari, ci după preferințele utilizatorului. În general, tipul de client pe care îl caut este interesat de intimitate. Proiectele mele sunt situate în zona de Nord a Bucureștiului, fac parte din categoria medium+, iar prețul util pornește de la 2200 eur/mp.
Moon Villa
Cum îți vinzi proprietățile?
Proprietățile le vând printr-o agenție imobiliară din România cu care am o colaborare de reprezentare exclusivă. Îmi convine această modalitate de lucru în care un agent imobiliar îmi urmărește interesele și caută oportunități de colaborare cu alte agenții imobiliare partenere, căci, de unul singur, mi-ar fi greu să mă ocup de vânzări. Încă din 2017 am început să lucrez cu Toma Filipovici și sunt foarte mulțumit.
Ca să înțelegem mai bine piața din România – care sunt principalele provocări de piața imboiliară românească în momentul de față? La Chișinău, spre exemplu, este dificil să obții autorizații de construcție în sectorul Centru. Care este situația la București?
Identică. Momentan este imposibil să obții autorizații pentru proiecte imobiliare, ceea ce explică și relocarea construcțiilor în jurul orașului, unde se obțin autorizații mult mai ușor. La începutul anului curent, primarul capitalei a anunțat că planurile urbanistice ale sectoarelor din București vor fi suspendate și că nu vor fi acordate autorizații de construcție pe terenuri verzi. Trecem printr-o resetare de viziune și strategie urbanistică. Consider binevenite aceste măsuri, căci urbanismul din București devenise unul tribal – fiecare construia ce-i trecea prin cap, fără să respecte reglementările urbanistice. Numai prin impunerea și respectarea unor norme generale vom clădi un oraș armonios, în care construcțiile se vor dezvolta cu o anumită predictibilitate.
Ce alte lucruri interne pot fi relevante pentru cei care se pot lovi de domeniul imobiliar din România?
Pe lângă partea de autorizare, care este foarte importantă, contează foarte mult asocierea și căutarea oamenilor potriviți. Dezvoltatorii trebuie să aibă răbdarea necesară pentru a găsi oamenii potriviți proiectului, începând cu agentul imobiliar care te ajută să cauți terenul, arhitectul cu care lucrezi la proiect, oamenii care fac construcția și finalizând cu procesul de vânzare. Este important să lucrezi cu oameni care pot și știu să îți reprezinte interesele. Apropo, cred că pe partea de construcții moldovenii ar putea avea un atu – căci am auzit că în Moldova există oameni care să lucreze în domeniu. Respectiv, ar putea crea echipe bine pregătite pentru a demara proiecte. Iar în ceea ce ține de vânzare, cred că aceasta este partea cea mai complicată.
Îmi amintesc că Toma Filipovici a menționat că există un deficit de 1 mil de locuințe în București, de aceea mă suprinde că vânzarea este problematică...
Cred că depinde de zonă. Spre exemplu, voi face o paralelă cu turismul – în București exista un deficit de hotele de două stele, dar nimeni nu voia să le construiască. Dezvoltatorii căutau să ridice un hotel cât mai frumos și dotat, însă deficitul era în zona de low-cost. Situația se repetă și în imobiliare, însă aici - cererea nu este acoperită în zona premium. Sunt puține proiecte de nivel high, iar oamenii, după revoluție, au călătorit și au văzut un alt fel de a trăi, pe care îl caută și acasă.
Dacă ar fi să identifici factorul principal în achiziția imobilelor din București – care este acesta?
Din păcate – pe primul loc este prețul. Spun „din păcate” pentru că oamenii se limitează în dorințe, ceea ce afectează și oferta de pe piață (inclusiv, pe mine, ca dezvoltator). Îmi doresc întotdeauna să vin cu inovații de orice tip, însă limitările de buget și specificul cererii de pe piață îmi potolește avântul.
După preț, ce mai contează?
O serie de alți factori, printre care și încrederea în dezvoltator - ca acesta să livreze calitatea garantată, viziunea sa pe termen lung și deschiderea acestuia în a oferi cât mai multe informații despre imobilul respectiv. Oamenii nu au o educație în acest domeniu și nu știu lucruri de bază, precum ar fi să ceară o carte tehnică. Este asemeni etichetei produselor din supermarket – unii sunt atenți la ceea ce cumpără, pe când alții fac alegerea pe moment, fără a intra în detalii.
Ce previziuni ai pentru dezvoltarea domeniului imobiliar din România?
Sunt optimist. Lucrurile încep să se reglementeze mai strict și, automat, se cerne situația – rămân doar cei care vor cu adevărat să dezvolte imobiliare, elimind investițiile de conjunctură și pe cei fără pregătire.
Dar ce previziuni ai pentru potențialul de colaborare între piața imobiliară din România și cea din Moldova?
Să fiu sincer, nu cunosc piața moldovenească și nu știu ce se întâmplă. Într-adevăr, observ că mulți moldoveni se mută cu traiul în România, dar nu am avut de-a face cu moldoveni în investiții imobiliare. Cred că nu prea contează cine și de unde vine. Ceea ce contează este să avem aceleași obiective și interese. Sunt întotdeauna deschis pentru noi oportunități, parteneri și colaborări interesante.
În continuarea acestei idei, propun să cercetăm un caz particular: ce ai recomanda biroului de arhitectură din Moldova - ARCH 47 - și directorului acestuia, Serghei Mîrza, care caută să se extindă pe piața din România?
Este clar că proiectele trebuie să îi recomande, iar pentru a face un proiect vizibil, trebuie să realizeze o serie de alți pași. Important este să se facă văzuți prin intemediul a tot felul de târguri și evenimente, ca să fie recunoscuți, și să își extindă rețeaua de afaceri în domeniul imobiliar.
#pavelzingan continuă să vă prezinte proiectele biroului de arhitectură LH47 ARCH
Un bloc de apartamente în sudul Moldovei, la Comrat. Proiectul a fost conceput pentru o clientelă Medium+. Casa are 6 nivele, iar la cel de-al șaselea nivel se găsesc mansardele cu terase mari. În cadrul următoarelor interviuri vom prezenta și alte lucrări ale LH47.
Profilul companiei poate fi găsit la acest link, iar aici puteți citi biografia lui Serghei Mîrza.